DISLEXIE, TSI, Tulburări specifice de învățare

NOI SUNTEM DI2L3XICI

„[…] – Ştiţi doamna educatoare,parcă l-aş lăsa să mai facă un an de grădi…nu ştiu da’ parcă nu-l văd ”pregătit” pentru şcoală.

      Pe la vârsta de un an și jumătate, a început să vorbească. Dar vorbea pe silabe. Pe măsură ce creștea am observat că nu folosea mai mult de trei cuvinte simple într-o propoziţie. La vârsta de patru ani nu voia să coloreze în cărticele, iar dacă o făcea, folosea doar culori închise. Apoi, numerele și literele le scria foarte urât, chiar indescifrabil, și multe erau scrise ca în oglindă.

5-6ani - Copia5-6 ani (2) - Copia

(Riccardo,5-6 ani)

Îl deranja gălăgia.Mai exact,momentele acelea în care vorbesc mai multi copii deodată și nu întotdeauna reușea să ducă la bun sfârșit ceea ce-i cereau educatoarele. Deseori eram chemată de la serviciu să-l iau acasă, pentru că vomita sau îl durea burtica.

Când îi ceream  să facă ceva, de exemplu: Riccardo , du te rog in cameră mingea, el lua mingea şi se uita lung la mine. Precizez că în momentul respectiv nu îmi dădusem seama, ci doar după ani de zile, re-parcurgând toate etapele. Bineînţeles ca ziceam şi eu, ba că nu mă asculta că e un mic şmecheraş , ba că e prea alintat. în fine.. Voi reveni la acest subiect important,mai târziu.[…]”

 

Anunțuri